Rugăciunea - o primăvară duhovnicească în sufletul luptător

Părintele Efrem Filotheitul

 

 

Răbdare, copiii mei, să nu vă pierdeţi curajul. Spuneţi rugăciunea cu intensitate; să nu vă împrăştiaţi mintea printre lucruri pământeşti, chiar dacă aveţi griji – consideraţi-le drept trecătoare. Păstraţi mereu rugăciunea şi amintirea morţii dinaintea ochilor voştri: „Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururi, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin” (Psalmi 15, 8).

Spune rugăciunea fără oprire. Fie ca Dumnezeu să-ţi dăruiască un început binecuvântat! Fie ca ea să nu te mai lase, sau, mai degrabă, fie ca tu să nu mai laşi rugăciunea – viaţa sufletului, respiraţia inimii, primăvara dulce înmiresmată care creează o primăvară duhovnicească în sufletul luptător.

Copiii mei, rugăciunea şi smerenia sunt armele atotputernice pe care trebuie să le avem permanent în mâinile noastre cu o atenţie neadormită, căci acestea, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vor oferi biruinţa asupra demonilor.

Răbdare, copiii mei, să nu vă pierdeţi curajul. Spuneţi rugăciunea cu intensitate; să nu vă împrăştiaţi mintea printre lucruri pământeşti, chiar dacă aveţi griji – consideraţi-le drept trecătoare. Păstraţi mereu rugăciunea şi amintirea morţii dinaintea ochilor voştri: „Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururi, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin” (Psalmi 15, 8).

Dacă te rogi fierbinte şi neîncetat, nu vei cădea. Totuşi, trebuie să înţelegi că dacă neglijezi rugăciunea, vei suferi o cădere generală.